De ce '80s?

Zilele trecute am primit prin mail un text. L-am modificat, pentru a mă apropia de ceea ce doream să spun şi îl puteţi citi acum, aici, pentru a vă da seama de ce am vrut să fac acest blog:

"Născuţi la începutul anilor '70, vedem cum casa părinţilor noştri este de 50 de ori mai scumpă decât atunci când au cumpărat-o şi realizăm că noi o să plătim pentru casele noastre, dacă vom putea să le cumpărăm, întreaga noastră viaţă.
Nu avem amintiri despre primii paşi pe lună, nici despre războaie sângeroase dar avem cultură generală pentru că asta însemna ceva odată.
Nu am avut PC, iPod şi Play Station. Noi jucam fotbal cu jetoane, şah, table şi, cine era mai norocos, trăgea o tură de Monopoly.
Stăteam mai mult pe afară ca să ne jucăm "De-a v-aţi ascunselea", "Raţele şi vânătorii", "Ţară, ţară, vrem ostaşi!", "Prinsea", "Pac-Pac" şi "Lapte-gros".
Am fost primii care am făcut petreceri video (închiriam un video şi stăteam să ne uităm la filme două zile închişi în casă), am fost primii care au schimbat casetele audio cu CD-urile şi primii care am văzut că există desene animate color.
Noi am purtat jeanşi Zico, pantaloni bufanţi sau evazaţi, geci de blugi de la turci şi adidaşi de plastic.
Noi nu am dat examene de Capacitate şi nu dădeam admiterea cu teste grilă.
Am învăţat poezii în româneşte, nu în engleză. Cântam "Mulţi ani trăiască" la aniversări, nu "Happy Birthday"
Noi am văzut Daktari, Sandokan, Lumini şi umbre şi aşteptam în fiecare zi cele cinci minute de la "1001 de seri", cu Mihaela, Lolek şi Bolek, Pic şi Poc sau Miaunel şi Bălănel.
Am fost primii care au văzut televizoare color şi primii care au vizionat Dallas, Star Wars, Superman, Star Trek sau Twin Peaks.
Noi ne-am spart dinţii cu Gumela şi tânjeam după câte o "ciungă" Balonka, Baltazar sau Wrigley's.
Noi am ascultat Metallica, Scorpions şi Warlock dar şi ABBA, Boney M sau Ricchi e Poveri, am dansat pe piesele lui Michael Jackson, ale Sandrei sau ale celor de la Modern Talking şi am aflat cu uimire că Michael Cretu este român.
Noi am citit "Arici Pogonici", "Luminiţa", "Cutezătorii" sau "Pif" şi am băut Cico, Brifcor sau limonadă la pacheţele de hârtie. Noi împărţeam o sticlă de suc cu toată clasa fără să ne temem de viruşi.
Noi am trăit victoria Stelei de la Sevilla, calificarea Craiovei cu Kaiserslautern sau meciul lui Dinamo cu Hamburg.
Noi suntem ultimii care încă mai "ceream prietenia", care încă mai roşeam la cuvântul "sex", care nu ştiam foarte bine ce sunt acelea prezervative şi care completam "oracole" sperând că persoana iubită va citi acolo unde scrie "De cine îţi place?" că ne place de el/ea.
Este uimitor că suntem încă în viaţă, pentru că noi am mers cu bicicleta fără cască, cotiere şi genunchiere, nu am aruncat la gunoi bomboanele desfăcute care ne cădeau din greşeală pe jos, nu ne-am spălat pe mâini după ce ne jucam cu toate pisicile şi toţi câinii de pe stradă.
Pe noi ne mai trimiteau părinţii să luăm bere şi vin de la Alimentara şi câte un pachet de ţigări de la tutungerie.
Noi am auzit cum s-a tras la Revoluţie şi am auzit cuvântările tovarăşului, noi am spus bancuri cu Bulă şi am stat la cozi pentru pâine, hârtie igienică sau becuri.
Noi am fost primii care am plecat din ţară "la liber", primii care am văzut dolari şi mărci şi altundeva decât în filme, primii care am băut Coca-Cola de afară şi primii care am văzut emisiuni TV şi în altă parte decât la TVR.
Suntem o generaţie de învingători, de visători, de "first-timers"...
Dacă citeşti şi ai căzut măcar un pic pe gânduri, eşti de-al nostru!"